Publicat : 15-11-2019 în Monitorul Oficial Nr. 338-343 art. 207

                În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dlui Vladimir ȚURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROȘCA,

dnei Liuba ȘOVA,

dlui Serghei ȚURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniță, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările depuse pe 30 octombrie 2018, 21 noiembrie 2018, 22 noiembrie 2018, 28 noiembrie 2018, 3 decembrie 2018, 5 decembrie 2018, 6 decembrie 2018, 11 decembrie 2018, 13 decembrie 2018, 17 decembrie 2018, 27 decembrie 2018, 2 ianuarie 2019, 1 februarie 2019, 20 februarie 2019, 5 martie 2019, 29 martie 2019, 29 mai 2019, 5 iunie 2019, 20 iunie 2019, 26 iulie 2019 și 5 septembrie 2019,

Înregistrate pe aceleași date,

Examinând sesizările menționate în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunță următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

 

1. La originea cauzei se află excepțiile de neconsti-tuționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal al Republicii Moldova, ridicate de către dl avocat Igor Gargaun, în dosarul nr. 1-716/2017; de către dl judecător Eugeniu Beșelea, în dosarul nr. 1-325/2019, aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani; de către dl avocat Gheorghe Ulianovschi, în dosarele nr. 1-187/2017 și nr. 1-86/2017; de către dl Mihail Moraru, parte în dosarul nr. 1-84/2017; de către dna avocat Svetlana Coșneanu, în dosarul nr. 1-85/2017; de către dl avocat Marin Afanas, în dosarul nr. 1-74/2017; de către dl avocat Vadim Marchitan, în dosarul nr. 1-103/2017; de către dl avocat Victor Mazniuc, în dosarul nr. 1-133/2017; de către dl avocat Ivan Turceac, în dosarul nr. 1-255/2017; de către dl avocat Ion Malanciuc, în dosarul nr. 1-35/2017, și de către dl avocat Marcel Gîscă, în dosarul nr. 1-36/2017, aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

 

2. La originea cauzei se află excepțiile de neconsti-tuționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal al Republicii Moldova, ridicate de către dl avocat Valentin Mocanu, în dosarul nr. 1-85/2018, pendinte la Judecătoria Strășeni, sediul central; de către dl avocat Alexandru Iachimciuc, în dosarul nr. 1-763/2015, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru; de către dl avocat Marin Domente, în dosarul nr. 1-805/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr. 1-909/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și în dosarul nr. 1ra-53/2019, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

 

3. La originea cauzei se află excepția de neconsti-tuționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) și a literei b) din alin. (2) al aceluiași articol din Codul penal, ridicată de către dl avocat Constantin Lazari, în dosarul nr. 1a-1948/2018, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. Excepția de neconstituționalitate a articolului 329 alin. (2) lit. b) a mai fost ridicată de către dl avocat Nicolae Baban, în dosarul nr. 1-296/2018 pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central; de către dl avocat Sergiu Guțu, în dosarul 1-128/2018, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Florești, și de către dl avocat Vitalie Tihon, în dosarul nr. 1-1360/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

 

4. De asemenea, la originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 335 alin. (11) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Vitalie Șleahtițki, în dosarul nr. 1-689/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central.

 

5. La originea cauzei se află și sesizarea depusă la Curtea Constituțională de către dl Vladimir Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, privind controlul constituționalității articolului 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal.

 

6. Sesizările au fost depuse la Curtea Constituțională pe 30 octombrie 2018, 21 noiembrie 2018, 22 noiembrie 2018, 28 noiembrie 2018, 3 decembrie 2018, 5 decembrie 2018, 6 decembrie 2018, 11 decembrie 2018, 13 decembrie 2018, 17 decembrie 2018, 27 decembrie 2018, 2 ianuarie 2019, 1 februarie 2019, 20 februarie 2019, 5 martie 2019, 29 martie 2019, 29 mai 2019, 5 iunie 2019, 20 iunie 2019, 26 iulie 2019 și 5 septembrie 2019, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

 

7. Având în vedere faptul că sesizările abordează probleme similare, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, atribuindu-i numărul „151g/2018”.

 

8. Pe 15 octombrie 2019, dl avocat Gheorghe Ulianovschi a depus la Curtea Constituțională o cerere, prin care a solicitat verificarea constituționalității articolului 307 alin. (1) din Codul penal. În acest sens, autorul cererii a făcut trimitere la articolul 6 alin. (2) și (3) din Codul jurisdicției constituționale, potrivit cărora „Curtea Constituţională îşi stabileşte ea însăşi limitele de competenţă. Curtea Constituţională poate pronunţa o hotărâre şi în privinţa altor acte normative a căror constituţionalitate depinde în întregime sau parţial de constituţionalitatea actului contestat”.

 

9. În procesul examinării sesizărilor, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Magistraturii și Curții Supreme de Justiție.

 

10. În cadrul ședinței publice a Curţii, excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal a fost susținută de către dl avocat Gheorghe Ulianovschi, autor al sesizărilor nr. 151g/2018 și nr. 186g/2018. De asemenea, excepția de neconstituționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal a fost susținută de către dl avocat Vasile Nicoară, autor al sesizărilor nr. 183g/2018 și nr. 21g/2019. Excepția de neconstituționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) și a literei b) din alin. (2) al aceluiași articol din Codul penal a fost susținută de dl avocat Constantin Lazari. Excepția de neconstituționalitate a articolului 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal fost susținută de către reprezentantul dlui Vladimir Bolea, dl avocat Alexandru Bot.

 

11. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituțională şi la organele de drept din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Laurenţiu Hadîrcă, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției.

 

ÎN FAPT

 

A. Circumstanțele litigiilor principale

 

1. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-187/2017

 

12. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Serghei Popovici de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal

 

13. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Gheorghe Ulianovschi a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

14. Prin încheierea din 23 octombrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

2. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-84/2017

 

15. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Mihail Moraru de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

16. În cadrul examinării cauzei, dl Mihail Moraru a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

17. Prin încheierea din 19 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

3. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-85/2017

 

18. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Iurie Hîrbu de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

19. În cadrul examinării cauzei, dna avocat Svetlana Coșneanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

20. Prin încheierea din 19 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

4. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-86/2017

 

21. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Serghei Gubenco de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

22. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Gheorghe Ulianovschi a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

23. Prin încheierea din 26 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

5. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-74/2017

 

24. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dnei Liliana Andrieș de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

25. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Marin Afanas a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

26. Prin încheierea din 28 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

6. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-103/2017

 

27. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Gheorghe Marchitan de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

28. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Vadim Marchitan a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

29. Prin încheierea din 3 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

7. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-716/2017

 

30. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dnei Aurica Us de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

31. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Igor Gargaun a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

32. Prin încheierea din 5 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

8. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-133/2017

 

33. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Serghei Lebediuc de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

34. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Victor Mazniuc a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

35. Prin încheierea din 10 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

9. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-255/2017

 

36. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Ștefan Nița de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

37. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Ivan Turceac a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

38. Prin încheierea din 11 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

10. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-35/2017

 

39. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Igor Vornicescu de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

40. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Ion Malanciuc a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

41. Prin încheierea din 20 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

11. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-36/2017

 

42. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Valeriu Gîscă de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

43. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Marcel Gîscă a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

44. Prin încheierea din 20 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

12. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-37/2017

 

45. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Gheorghe Gorun de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

46. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Igor Gargaun a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

47. Prin încheierea din 19 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

13. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-85/2018

 

48. Pe rolul Judecătoriei Strășeni, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Iacob Timoș de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 327 alin. (2) lit. c) [Abuzul de serviciu soldat cu urmări grave] din Codul penal.

 

49. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Valentin Mocanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

50. Prin încheierea din 14 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

14. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-909/2018

 

51. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Ion Apostol de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 327 alin. (2) lit. c) [Abuzul de serviciu soldat cu urmări grave] din Codul penal.

 

52. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Vasile Nicoară a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

53. Prin încheierea din 22 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

15. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-763/2015

 

54. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află cauza penală de învinuire a dlui Oleg Toderiță de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 327 alin. (2) lit. c) [Abuzul de serviciu soldat cu urmări grave] din Codul penal.

 

55. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Alexandru Iachimciuc a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

56. Prin încheierea din 15 noiembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

16. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-805/2018

 

57. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Serghei Popa de comiterea infracțiunilor prevăzute la articolul 327 alin. (2) lit. c) [Abuzul de serviciu soldat cu urmări grave] și 3521 [Falsul în declaraţii] din Codul penal.

 

58. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Marin Domente a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

59. Prin încheierea din 15 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

17. Circumstanțele cauzei penale nr. 1ra-53/2019

 

60. Pe rolul Curții Supreme de Justiție se află recursul avocatului și cel al procurorului, depuse în cauza penală de învinuire a dlui Nicolae Vicol de comiterea, între altele, a infracțiunii prevăzute la articolul 327 alin. (2) lit. c) [Abuzul de serviciu soldat cu urmări grave] din Codul penal.

 

61. În cadrul examinării recursurilor, dl avocat Vasile Nicoară a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

62. Prin încheierea din 29 ianuarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

18. Circumstanțele cauzei penale nr. 1a-1948/2018

 

63. Pe rolul Curții de Apel Chișinău se află apelul depus împotriva sentinței de condamnare a dlor Stepan Peca, Iurie Paladi, Stanislav Ganenco și Serghei Chițanu pentru comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal [Neglijenţa în serviciu care a cauzat urmări grave].

 

64. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Constantin Lazari a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) și a literei b) din alin. (2) al aceluiași articol din Codul penal.

 

65. Prin încheierea din 14 februarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

19. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-296/2018

 

66. Pe rolul Judecătoriei Edineț, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Mihail Bahanovschi de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal [Neglijenţa în serviciu care a cauzat urmări grave].

 

67. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Nicolae Baban a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 329 alin. (2) din Codul penal.

 

68. Prin încheierea din 12 martie 2019, Judecătoria Edineț, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

20. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-128/2018

 

69. Pe rolul Judecătoriei Soroca, sediul Florești, se află cauza penală de învinuire a dnei Vera Brumă de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal [Neglijenţa în serviciu care a cauzat urmări grave].

 

70. În cadrul ședinței de judecată din 5 martie 2019, dl avocat Sergiu Guțu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 329 alin. (2) din Codul penal.

 

71. Prin încheierea din 12 martie 2019, Judecătoria Soroca, sediul Florești, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

21. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-1360/2019

 

72. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Lilian Petica de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal [Neglijenţa în serviciu care a cauzat urmări grave].

 

73. În cadrul ședinței de judecată din 12 iunie 2019, dl avocat Vitalie Tihon a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 329 alin. (2) din Codul penal.

 

74. Prin încheierea din 12 iunie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

22. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-689/2017

 

75. Pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Alexandru Guțu de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 335 alin. (11) din Codul penal [Abuzul de serviciu în domeniul privat soldat cu urmări grave].

 

76. În cadrul ședinței de judecată din 15 mai 2019, dl avocat Vitalie Șleahtițki a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 335 alin. (11) din Codul penal.

 

77. Prin încheierea din 21 mai 2019, Judecătoria Bălți, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

23. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-325/2019

 

78. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Ghenadie Bîrnaz de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 307 alin. (2) lit. c) [Pronunțarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii soldată cu urmări grave] din Codul penal.

 

79. În cadrul ședinței de judecată din 3 septembrie 2019, dl judecător Eugeniu Beșelea a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

 

80. Prin încheierea din 3 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

 

B. Legislația pertinentă

 

81. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

 

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

 

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile și îndatoririle

 

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative”.

82. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

 

Articolul 3

Principiul legalității

„(1) Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, nici supus unei pedepse penale, decât în baza unei hotărâri a instanţei de judecată şi în strictă conformitate cu legea penală.

(2) Interpretarea extensivă defavorabilă şi aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise.”

 

Articolul 189

Şantajul

„(1) Şantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deţinătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrşi alte acţiuni cu caracter patrimonial, ameninţînd cu violenţă persoana, rudele sau apropiaţii acesteia, cu răspîndirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deţinătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 950 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani.

[...]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

[...]

f) soldate cu alte urmări grave,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 unităţi convenţionale.

[...]”

 

Articolul 307

Pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri

 sau hotărâri contrare legii

„(1) Pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii

se pedepsește cu amendă în sumă de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(2) Aceeaşi acţiune:

[...]

c) soldată cu urmări grave

se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.”

 

Articolul 327

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

„(1) Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile […] drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(2) Aceeași acțiune:

[…]

c) soldată cu urmări grave

se pedepsește cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

[…].”

 

Articolul 329

Neglijenţa în serviciu

„(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni care au provocat:

a) decesul unei persoane;

b) alte urmări grave

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.”

 

Articolul 335

Abuzul de serviciu

„(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie a situaţiei de serviciu, a bunurilor organizaţiei în interes material, în alte interese personale sau în interesul terţilor, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(11) Acţiunile prevăzute la alin.(1), soldate cu urmări grave,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[...].”

83. Prevederile relevante ale Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale sunt următoarele:

 

Articolul 7

Nicio pedeapsă fără lege

„1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, momentul în care a fost săvârșită, nu constituia o infracțiune, potrivit dreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârșirii infracțiunii.

[...].”

 

ÎN DREPT

 

A.      ADMISIBILTATEA

 

84. În Decizia sa din 19 iunie 2019, Curtea a constatat respectarea condițiilor de admisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate.

 

85. Curtea a reținut că obiectele excepțiilor de neconstituționalitate sunt articolele 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b), 335 alin.(11), precum și textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, norme legale în baza cărora sunt judecate cauzele penale în care s-au ridicat excepțiile de neconstituționalitate. De asemenea, obiect al prezentei cauze este și articolul 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal contestat de către deputatul, dl Vladimir Bolea. Verificarea constituționalității acestui tip de acte normative ține de competența ratione materiae a Curții, potrivit articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.

 

86. Sesizările au fost formulate de către subiectele cărora li s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

 

87. Cu privire la condiția referitoare la existența unei hotărâri a Curții prin care prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, Curtea a observat că, în Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018, ea a verificat constituționalitatea textului „soldate cu urmări grave” de la articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal, pe care l-a declarat neconstituțional. Cu toate acestea, având în vedere faptul că texte similare cu „soldată cu urmări grave” sunt conținute și de articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal, Curtea a considerat că trebuie să examineze aceste excepții de neconstituționalitate în fond.

 

88. Cu privire la critica referitoare la textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, Curtea a observat că, în Hotărârile nr.22 din 27 iunie 2017 și nr. 33 din 7 decembrie 2017, ea a verificat constituționalitatea textului „intereselor publice” de la articolele 327 alin. (1) și 328 alin. (1) din Codul penal, pe care l-a declarat neconstituțional, în cazul ambelor articole. Având în vedere faptul că textul „intereselor publice sau” este conținut și de articolul 329 alin. (1) din Codul penal, Curtea a decis să examineze și acest capăt de sesizare.

 

89. Autorii excepțiilor au susținut, în principal, că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (2), 22 și 23 din Constituție.

 

90. Având în vedere faptul că articolele 1 alin. (3) și 22 din Constituție garantează principiul legalității incriminării și pedepsei penale, iar articolul 23 din Constituție stabilește exigențele referitoare la calitatea legii, Curtea a reținut că normele constituționale invocate de către autorii excepțiilor sunt incidente în prezenta cauză.

 

91. Prin urmare, Curtea a considerat că textele „soldată cu urmări grave” de la articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), textul „Acțiunile prevăzute la alin. (1), soldate cu urmări grave” din art. 335 alin. (11), textul „alte urmări grave” din art. 329 alin. (2) lit. b), precum și textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal trebuie examinate prin prisma prevederilor articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.

 

92. Cu privire la cererea dlui avocat Gheorghe Ulianovschi din 15 octombrie 2019 (a se vedea supra § 8), Curtea menționează că aceasta nu poate fi considerată o excepție de neconstituționalitate. Curtea explică faptul că părțile la un proces de judecată sau reprezentații lor ar putea ridica excepția de neconstituționalitate doar prin intermediul instanței de judecată și doar dacă sunt respectate condițiile stabilite în HCC nr. 2 din 9 februarie 2016 [i.e. obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie; excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate]. Totodată, Curtea poate pronunţa o hotărâre şi în privinţa altor prevederi normative a căror constituţionalitate depinde în întregime sau parţial de constituţionalitatea dispozițiilor contestate [a se vedea articolul 6 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale]. Totuși, în cazul de față, Curtea consideră că constituționalitatea articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal nu depinde în întregime sau parțial de constituționalitatea alineatului (1) al aceluiași articol. Mai mult, Curtea s-a pronunțat anterior asupra faptului dacă judecătorul ar putea fi tras la răspundere penală pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. În acest sens, Curtea a conchis că răspunderea penală a judecătorului în baza articolului 307 din Codul penal poate fi compatibilă cu principiul independenţei judecătorului doar în urma unei interpretări restrictive şi doar în baza unor probe incontestabile, care ar demonstra intenţia judecătorului în emiterea actului judecătoresc contrar legii (a se vedea HCC nr. 12 din 28 martie 2017, § 92). Prin urmare, Curtea nu identifică vreun motiv pentru a verifica constituționalitatea alin. (1) al art. 307 Cod penal concomitent cu verificarea constituționalității alin. (2) lit. b) al aceluiași articol.

 

B. FONDUL CAUZEI

 

I. Pretinsa încălcare a articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție

 

1. Argumentele autorilor sesizărilor

 

93. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate și a sesizării depuse de către deputatul în Parlament, autorii au susținut că noțiunea comună utilizată în articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal – „urmări grave” – nu corespunde exigențelor calității legii penale, fiind în contradicție cu articole 1 alin. (3), 22 și 23 din Constituție. Legea nu stabilește semnificația noțiunii „urmări grave”. Semnificația acesteia ar fi stabilită, în practică, printr-o interpretare subiectivă și discreționară a organului de urmărire penală și a instanței de judecată, fapt care generează abuzuri din partea celor dotați cu competența aplicării legii penale.

 

94. Autorii excepțiilor de neconstituționalitate au menționat că, de vreme ce „urmare gravă” este o circumstanță care agravează și sporește pedeapsa, aceasta ar trebui să fie formulată cu o precizie mai înaltă.

 

95. De asemenea, unii autori au invocat că experți din cadrul Consiliului Europei au realizat expertize ale Codului penal și au conchis că noțiunile de „urmări grave” și de „alte urmări grave” urmează a fi excluse din Cod.

 

96. Aceleași argumente au fost invocate și cu privire la pretinsa neconstituționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin.(1) din Codul penal.

 

2. Argumentele autorităților

 

97. Opinia Guvernului a fost redată în ședința publică a Curții de către dl Laurenţiu Hadîrcă, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției. În particular, reprezentantul Guvernului a menționat că prevederile contestate sunt previzibile, pentru că în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 7 din 15 mai 2017 cu privire la aplicarea legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, precum şi neglijenţa în serviciu s-a explicat ce semnifică noțiunea de „interes public” și noțiunea de „urmări grave”. Astfel, reprezentantul Guvernului a concluzionat că prevederile contestate sunt constituționale.

 

98. În opinia sa scrisă, Președintele Republicii Moldova a menționat că dispozițiile legale contestate din Codul penal sunt similare cu cele ale articolului 328 alin. (3) lit. d) din Cod – declarate neconstituționale prin Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018. Astfel, Președintele susține că raționamentele și considerentele din Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018 sunt aplicabile, mutatis mutandis, în privința normelor contestate în această cauză.

 

99. De asemenea, în opinia Președintelui Republicii Moldova, noțiunea de „interese publice” utilizată la articolul 329 alin. (1) din Codul penal este una generală, care nu poate fi definită. Astfel, aceasta contravine articolelor 1 alin.(3), 22 și 23 din Constituție.

 

100. Mai mult, Președintele Republicii Moldova a subliniat că, în Codul penal sunt prevăzute aproximativ 55 de norme care agravează răspunderea penală în funcție de prezența semnului calificativ „urmări grave” sau „alte urmări grave”. Sub acest aspect, Președintele Republicii Moldova a chemat Curtea să emită o Adresă către Parlament, în vederea revizuirii acestor sintagme din Codul penal.

 

101. Parlamentul a menționat că ține de competența Curții Constituționale să verifice dacă prevederile contestate sunt constituționale și a considerat că este oportună examinarea de către Curte a acestora, în vederea identificării unor soluții de îmbunătățire a legii penale. De asemenea, Parlamentul a susținut că, având în vedere că sesizările în discuție privesc aceeași problemă, Curtea ar trebui să le conexeze  într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale.

 

102. Consiliul Superior al Magistraturii a menționat, în opinia sa scrisă, că prevederile legale contestate nu sunt conforme cu exigențele calității legii penale. În motivarea opiniei sale, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut trimitere la Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018, prin care noțiunea de „soldată cu urmări grave” din articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal a fost declarată neconstituțională, și a chemat Curtea să procedeze de o manieră similară în acest caz.

 

103. În opinia sa, Procuratura Generală a invocat că Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018 prin care noțiunea de „soldată cu urmări grave” din articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal a fost declarată neconstituțională, trebuie aplicată și în privința normelor contestate în această cauză. În acest sens, Procuratura Generală a reamintit că odată cu adoptarea Hotărârii nr. 22 din 1 octombrie 2018 Curtea a emis o Adresă către Parlament în vederea stabilirii în legea penală, în mod expres și cu exactitate, a urmărilor care pot fi calificate drept „urmări grave”.

 

3. Aprecierea Curții

 

3.1. Principii generale

 

104. Curtea reamintește că preeminența dreptului presupune, inter alia, asigurarea legalității şi a certitudinii juridice (Raportul privind preeminența dreptului, adoptat de către Comisia de la Veneția la cea de-a 86 sesiune plenară, 2011, § 41).

 

105. În special în materie penală, dispozițiile articolului 22 din Constituție, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, garantează principiul legalității incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege).

 

106. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că articolul 7 din Convenție trebuie să fie interpretat şi aplicat astfel încât să se asigure o protecție efectivă împotriva urmăririi penale, a condamnării şi a sancționării arbitrare a persoanei (Rohlena v. Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, § 50; Vasiliauskas v. Lituania [MC], 20 octombrie 2015, § 153; Koprivnikar v. Slovenia, 24 ianuarie 2017, § 45). Această afirmație este valabilă şi în contextul articolului 22 din Constituție.

 

107. În acest sens, Curtea constată că principiul legalității incriminării şi a pedepsei penale presupune, prin definiție, că nicio faptă nu poate fi considerată infracțiune dacă nu există o lege care să o prevadă (nullum crimen sine lege) și că pedepsele nu pot fi aplicate dacă nu sunt prevăzute de lege (nulla poena sine lege). Legalitatea incriminării şi a pedepsei reprezintă principala garanţie a certitudinii juridice a persoanei în materie penală.

 

108. Curtea a reţinut că principiul în discuţie are consecinţe atât pentru activitatea de elaborare a normelor penale, cât şi pentru procesul aplicării acestora. Altfel spus, acesta este obligatoriu deopotrivă pentru legislator şi pentru judecător. În activitatea legislativă, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei intervine atât sub aspect material, cât şi sub aspect formal. Sub aspect material, acest principiu îi impune legislatorului două obligaţii fundamentale: (1) să prevadă într-un text de lege faptele considerate infracţiuni şi pedepsele aferente; şi (2) să redacteze textul legal cu suficientă claritate, pentru ca orice persoană să poată realiza care sunt acţiunile sau inacţiunile care intră sub incidenţa acestuia. Aspectul formal se referă la obligaţia adoptării normelor penale ca legi organice, potrivit articolului 72 alin.(3) lit. n) din Constituţie (HCC nr. 12 din 14 mai 2018, §§ 35, 36).

 

109. Pe de altă parte, principiul analizat le impune subiectelor care au competența aplicării legii penale două obligații esențiale: interpretarea strictă a legii penale şi interzicerea analogiei în defavoarea persoanei şi, respectiv, interzicerea aplicării retroactive a legii penale, cu excepția legii penale mai favorabile (HCC nr. 12 din 14 mai 2018, § 37).

 

110. Curtea Europeană a subliniat în jurisprudența sa că expresia „prevăzută de lege” presupune, între altele, ca legea să întrunească standardul calităţii, i.e. ca aceasta să fie accesibilă şi previzibilă (Rohlena v. Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, § 50; Vasiliauskas v. Lituania [MC], 20 octombrie 2015, § 154; Koprivnikar v. Slovenia, 24 ianuarie 2017, § 48). De altfel, Curtea notează că şi articolul 23 alin.(2) din Constituție implică adoptarea de către legislator a unor legi accesibile și previzibile.

 

111. Condiția accesibilității presupune ca textele de lege să poată fi cunoscute de către destinatari. Orice persoană trebuie să poată dispune de informații privind normele juridice aplicabile într-un caz concret (Khlyustov v. Rusia, 11 iulie 2013, § 68). Accesibilitatea legii are în vedere aducerea la cunoștința publică a actelor normative şi intrarea în vigoare a acestora, care se realizează în baza articolului 76 din Constituție, legea publicându-se în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

112. La rândul ei, condiția previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt acțiunile şi omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală şi care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme (Koprivnikar v. Slovenia, 24 ianuarie 2017, § 47).

 

113. Totuşi, Curtea Europeană a menționat că, deși certitudinea este dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă (Del Rio Prada v. Spania [MC], 21 octombrie 2013, §§ 92, 93). Nevoia de a evita rigiditatea excesivă şi de a ţine pasul cu circumstanţele în schimbare presupune exprimarea unor legi în termeni care sunt, într-o mai mare sau mai mică măsură, vagi, iar interpretarea şi aplicarea unor asemenea reglementări depinde de practică (Kokkinakis v. Grecia, 25 mai 1993, § 40). Pe de altă parte, utilizarea unor concepte şi a unor criterii prea vagi în interpretarea unei prevederi legislative conduce la incompatibilitatea acesteia cu exigențele clarităţii şi previzibilităţii, în privinţa efectelor sale (Liivik v. Estonia, 25 iunie 2009, §§ 96–104).

 

114. Cu privire la clarificarea normelor juridice, Curtea Europeană a reţinut că dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul procesului de creare a dreptului este o parte bine-consolidată şi necesară a tradiţiei juridice în statele-părți la Convenţie. Articolul 7 din Convenţie nu poate fi citit ca interzicând clarificarea graduală a regulilor răspunderii penale prin intermediul interpretării judiciare de la caz la caz, cu condiţia ca evoluţia care rezultă să fie conformă cu esenţa infracţiunii şi să fie previzibilă în mod rezonabil (Kononov v. Letonia [MC], 17 mai 2010 § 185). Atunci când examinează previzibilitatea unei norme penale, Curtea Europeană trebuie să se asigure dacă interpretarea judiciară a legii penale a continuat pur şi simplu o linie perceptibilă a dezvoltării jurisprudențiale (Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni v. România, 24 mai 2007, § 44).

 

115. În orice caz, instanțele de judecată nu sunt îndreptățite să recurgă la o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale sau la o aplicare defavorabilă prin analogie (a se vedea Navalnye v. Rusia, 17 octombrie 2017.§ 68). O asemenea abordare este interzisă de articolul 22 din Constituție şi de articolul 7 din Convenţia Europeană. În consecinţă, cerinţa interpretării stricte a normei penale, ca şi interzicerea analogiei defavorabile în aplicarea legii penale urmăresc protecţia persoanei împotriva arbitrarului.

 

116. De asemenea, pentru ca legea să îndeplinească cerinţa previzibilității, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit (Sissanis v. România, 25 ianuarie 2007, § 66). O putere discreţionară care nu este delimitată, chiar dacă face obiectul controlului judiciar din punct de vedere formal, nu trece de testul previzibilităţii. Aceeași concluzie este valabilă şi pentru puterea discreționară nelimitată a instanțelor judecătorești (HCC nr.28 din 23 noiembrie 2015, § 61).

 

3.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

 

3.2.1. Cu privire la critica noțiunii de „urmări grave”

 

117. Curtea a examinat în Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018 dacă textul „soldate cu urmări grave” de la articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal corespunde exigențelor legalității incriminării şi pedepsei penale, precum și accesibilității și clarității legii penale, așa cum sunt acestea prevăzute de articolele 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție. Având în vedere faptul că noțiunea de „urmări grave” este conținută și de articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal, Curtea va examina constituționalitatea acestei sintagme prin prisma testului stabilit în Hotărârea sa nr. 22 din 1 octombrie 2018.

 

118. Cu privire la condiția accesibilității, Curtea menționează că publicul larg are acces la Codul penal, acesta fiind publicat în Monitorul Oficial. Aici operează prezumția cunoașterii legii, care decurge din principiul general de drept nemo censetur ignorare legem. Prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispozițiile examinate îndeplinesc condiția accesibilității, iar sarcina Curții este de a stabili dacă aceste prevederi sunt suficient de previzibile.

 

119. Cu titlu preliminar, Curtea observă că în jurisprudența Curții Europene s-a reţinut că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor şi este de așteptat ca acestea să-şi asume riscurile inerente activității lor (Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145).

 

120. Curtea observă că infracțiunea prevăzută la articolul 189 alin. (3) lit.f) din Codul penal, în care se utilizează noțiunea de „urmări grave”, nu are un subiect calificat. Cu alte cuvinte, norma incriminatoare nu reclamă o calitate specială pentru a putea fi catalogat subiectul infracțiunii. În acest caz, gradul de previzibilitate al legii trebuie apreciat în lumina standardului „experienței juridice obișnuite”.

 

121. Curtea constată că în cazul articolului 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal [infracțiuni contra justiției], subiect al infracțiunii poate fi doar judecătorul, iar în cazul articolelor 327 alin. (2) lit. c) și 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal [infracțiuni care atentează la buna-desfășurare a activității din sfera publică] – orice persoană publică, în sensul articolului 123 alin. (2) din Cod.

 

122. În cazul articolului 335 alin. (11) din Codul penal, legislatorul a prevăzut că subiect al infracțiunii poate fi persoana care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie. Având în vedere faptul că aceste norme sunt aplicabile în privința unor diverse activități profesionale, gradul lor de previzibilitate trebuie apreciat, de asemenea, în lumina standardului „experienței juridice obișnuite”.

 

123. Totuși, Curtea observă că nu există repere fixe în legea penală în funcție de care să poată fi apreciat conținutul noțiunii de „urmări grave” utilizată în aceste articole din Codul penal. De asemenea, legea nu stabilește niciun criteriu material care să cuantifice „gravitatea” urmării prejudiciabile. De altfel, calificarea urmărilor infracțiunii ca fiind „grave” are implicații majore în privința agravării răspunderii penale a făptuitorului. Această concluzie decurge din compararea sancțiunilor infracțiunilor tip în care nu este prevăzut semnul calificativ „urmări grave” și infracțiunile agravate care prevăd această noțiune.

 

124. Mai mult, Curtea menționează că jurisprudența în materie nu a dezvoltat pentru noțiunea criticată un înțeles exact care să constituie un reper în funcție de care să poată fi apreciat conținutul acesteia și, prin urmare, articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal sunt susceptibile de o interpretare extensivă defavorabilă făptuitorului. În acest sens, Curtea Europeană a reiterat în cauza Prigală v. Republica Moldova, 13 februarie 2018, §§ 38-40, că interpretarea extensivă defavorabilă constituie o încălcare a articolului 7 din Convenția Europeană.

 

125. Astfel, chiar și în cazul infracțiunilor ale căror subiecte practică o anumită activitate profesională [în acest caz articolele 307 alin. (2) lit. c) și 335 alin. (11) din Codul penal] există riscul ca „gravitatea” să fie apreciată în baza unor criterii arbitrare şi discreționare de către cei dotați cu competența aplicării legii penale (a se vedea, de exemplu, hotărârea Curții Europene în cauza Oleksandr Volkov v. Ucraina din 9 ianuarie 2013, § 186, în care Curtea a constatat că formularea unei legi nu era suficient de clară pentru a le permite destinatarilor săi – judecători, adică persoane bine pregătite din punct de vedere juridic, să cunoască faptele care le pot angaja răspunderea disciplinară).

 

126. Având în vedere multitudinea semnificațiilor acestei sintagme, Curtea reține că destinatarul normei penale nu poate cunoaște care este acţiunea/inacţiunea prohibită, astfel încât să-şi adapteze conduita în mod corespunzător. În practică, stabilirea acestora nu poate fi făcută de către cei competenţi să aplice legea penală, decât în baza unor criterii lipsite de suport legal. Chiar dacă se face apel la consultanţa de specialitate, destinatarul normei ar putea fi privat de posibilitatea conformării cu prevederile legale.

 

127. Așadar, în lipsa unor repere fixe stabilite în legea penală, calificarea urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii ca fiind „urmări grave” se face la discreția celor care aplică legea penală, justițiabilul aflându-se într-o stare de incertitudine juridică.

 

128. Rezumând cele enunțate supra, Curtea conchide că noțiunea de „urmări grave” conținută de articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal este formulată de o manieră imprecisă şi neclară şi le conferă autorităților care o aplică o marjă excesivă de discreție. Prin urmare, această sintagmă nu îndeplinește standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin.(3) şi 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.

 

129. Totuși, Curtea menționează că, deși a constatat neconstituționalitatea noțiunii de „urmări grave” conținută de articolele menționate, acest fapt nu împiedică Parlamentul să-i precizeze întinderea şi conținutul. De altfel, simpla eliminare a acesteia ar putea să nu ofere o protecție adecvată valorilor sociale ocrotite de legea penală atunci când prin comiterea unei infracțiuni se atentează la viața și sănătatea persoanei, precum și în cazul în care se provoacă prejudicii materiale semnificative.

 

130. Sub acest aspect, Curtea constată că, prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008, Parlamentul a exclus sintagma „urmări grave” din textul unor articole din Codul penal și a substituit-o cu texte clare și previzibile. De exemplu, noțiunea de „urmări grave” de la articolul 215 din Codul penal [răspândirea bolilor epidemice] a fost substituită cu următorul text: vătămarea gravă sau medie a sănătății sau cu decesul persoanei. Modificări similare au intervenit și în textul articolului 197 alin. (2) din Codul penal [distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor]. În Nota informativă la proiectul Legii în discuție, autorii acesteia au susținut că menținerea în Codul penal a noțiunii de „urmări grave” contravine principiului legalității și previzibilității legii penale. De asemenea, s-a menționat că era necesară stabilirea exhaustivă a urmărilor grave care pot surveni ca urmare a comiterii unei infracțiuni. Curtea nu poate constata niciun motiv pertinent cu privire la modificarea de către Parlament doar a acestor articole, pentru că raționamentele indicate în Nota informativă erau valabile pentru toate articolele din Codul penal care cuprindeau noțiunea de „urmări grave”.

 

131. Prin urmare, Curtea va emite o Adresă către Parlament în vederea stabilirii în legea penală, cu exactitate, a urmărilor care pot fi calificate drept „urmări grave” în contextul tuturor infracțiunilor din Codul penal.

 

132. De asemenea, Curtea reține că, în vederea realizării scopului legii penale, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată nu este exclusă posibilitatea aplicării sancțiunilor infracțiunilor tip de la articolele 189, 307, 327, 329 și 335 din Codul penal, în care nu este utilizat semnul calificativ „urmări grave”. Mai mult, nu este exclusă posibilitatea aplicării regulilor concursului de infracțiuni, în eventualitatea în care în anumite cauze o „urmare gravă” constituie o urmare prejudiciabilă a unei infracțiuni distincte [e.g. decesul unei persoane – articolul 149 din Codul penal (Lipsirea de viaţă din imprudenţă); vătămări corporale – articolul 157 (Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzată din imprudenţă)].

 

3.2.2. Cu privire la critica de neconstituționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal

 

133. Curtea reamintește că anterior a declarat neconstituțional textul „intereselor publice” din articolele 327 alin. (1) și 328 alin. (1) din Codul penal (a se vedea HCC nr. 22 din 27 iunie 2017 și HCC nr. 33 din 7 decembrie 2017).

 

134. Curtea observă că noțiunea de „interes public” este redată, între altele, în art. 3 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017 (i.e. interes general de dezvoltare a bunăstării societăţii în ansamblu şi de realizare a intereselor private legitime, garantat prin funcţionarea entităţilor publice şi private, precum şi prin exercitarea atribuţiilor de serviciu ale agenţilor entităţilor date în strictă conformitate cu prevederile legale, în mod eficient şi econom din punct de vedere al utilizării resurselor), în art. 2 din Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (i.e. interesul general al societăţii ca persoanele care deţin funcţii publice să ia, în îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu, decizii imparţiale şi legitime), precum și în Codul administrativ. Totuși, Curtea constată că o astfel de definiție nu se regăsește și în legea penală.

 

135. Prin urmare, Curtea reiterează că legea penală nu conține criterii clare și previzibile pentru aprecierea, în mod concret, a impactului acțiunilor unei persoane în privința unei valori abstracte cum este „interesul public” (HCC nr. 33 din 7 decembrie 2017, § 108).

 

136. Sub acest aspect, Curtea a făcut referire la jurisprudența Curții Europene din cazul Liivik v. Estonia, 25 iunie 2009, §§ 100-101, în care s-a reținut că criteriile utilizate de instanțele naționale în vederea stabilirii provocării unui prejudiciu „considerabil intereselor statului” de către reclamant și a incompatibilității acțiunilor cu „interesul general al dreptății” erau prea vagi. Curtea Europeană nu a fost convinsă că persoana ar fi putut să prevadă în mod rezonabil riscul de a fi acuzată și condamnată pentru faptul că prin acțiunile sale a provocat daune semnificative intereselor statului, de vreme ce norma penală implica utilizarea unor noțiuni largi și a unor criterii vagi.

 

137. Având în vedere caracterul abstract al sintagmei contestate, Curtea a constatat că textul „interesului public” de la articolul 329 din Codul penal este susceptibil de o interpretare extensivă defavorabilă în cazul făptuitorului. Interpretarea extensivă defavorabilă constituie o încălcare a principiului legalității incriminării și al legalității pedepsei.

 

138. În lipsa unor repere fixe stabilite în legea penală, calificarea urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii de neglijență în serviciu pentru „interesul public” se face la discreția celor care aplică legea penală, justițiabilul aflându-se într-o stare de incertitudine juridică. Astfel, Curtea reține că atât soluția, cât și considerentele din Hotărârile nr. 22 din 27 iunie 2017 și nr. 33 din 7 decembrie 2017 sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză.

 

139. Mai mult, Curtea reține că, în conformitate cu articolul 329 alin. (1) din Codul penal, neglijența în serviciu constă în neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

 

140. Curtea observă că pentru aplicarea răspunderii în baza articolului 329 alin. (1) din Codul penal trebuie ca fapta comisă să cauzeze (i) daune în proporţii mari (i.e. care, potrivit articolului 126 din Codul penal, depăşesc 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul comiterii faptei) intereselor publice sau (ii) daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

 

141. Curtea constată că textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal complică descrierea infracțiunii de neglijență în serviciu, fiind o sursă de incertitudine juridică (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 15 din 22 mai 2018, § 68). Noțiunea de „interes public” este abstractă și nu asigură identificarea entității căreia îi sunt cauzate daunele, adică victima infracțiunii.

 

142. Prin urmare, textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal nu îndeplinește standardul calității legii penale, fiind contrar articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.

 

143. Având în vedere constatările de la § 141 și § 142 din prezenta hotărâre, Curtea menționează că declararea neconstituțională a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal nu restrânge câmpul de aplicare al acestui articol. În acest sens, Curtea reține că expresia legală ce se menține [daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice] protejează toate eventualele victime ale faptei de neglijență în serviciu, avându-se în vedere că persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat (a se vedea articolul 173 din Codul civil). Astfel, rezultă în mod rezonabil că eventualele daune materiale cauzate intereselor publice s-ar putea regăsi în categoria daunelor cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice de drept public.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) şi g) şi 140 din Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 61, 62 lit. a) şi e) şi 68 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

 

HOTĂRĂȘTE:

 

1. Se admit excepțiile de neconstituționalitate a textului „soldată cu urmări grave” din articolul 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, ridicate de către dl avocat Igor Gargaun, în dosarul nr. 1-716/2017; de către dl judecător Eugeniu Beșelea, în dosarul nr. 1-325/2019, aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani; de către dl avocat Gheorghe Ulianovschi, în dosarele nr. 1-187/2017 și nr. 1-86/2017; de către dl Mihail Moraru, inculpat în dosarul nr. 1-84/2017; de către dna avocat Svetlana Coșneanu, în dosarul nr. 1-85/2017; de către dl avocat Marin Afanas, în dosarul nr. 1-74/2017; de către dl avocat Vadim Marchitan, în dosarul nr. 1-103/2017; de către dl avocat Victor Mazniuc, în dosarul nr. 1-133/2017; de către dl avocat Ivan Turceac, în dosarul nr. 1-255/2017; de către dl avocat Ion Malanciuc, în dosarul nr. 1-35/2017, și de către dl avocat Marcel Gîscă, în dosarul nr. 1-36/2017, aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

 

2. Se admit excepțiile de neconstituționalitate a textului „soldată cu urmări grave” din articolul 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal, ridicate de către dl avocat Valentin Mocanu, în dosarul nr. 1-85/2018, pendinte la Judecătoria Strășeni, sediul central; de către dl avocat Alexandru Iachimciuc, în dosarul nr. 1-763/2015, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, de către dl avocat Marin Domente, în dosarul nr. 1-805/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr. 1-909/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și în dosarul nr. 1ra-53/2019, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

 

3. Se admite excepția de neconstituționalitate a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) și a textului „alte urmări grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Constantin Lazari, în dosarul nr. 1a-1948/2018, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

 

4. Se admit excepțiile de neconstituționalitate a textului „alte urmări grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, ridicate de către dl avocat Nicolae Baban, în dosarul nr. 1-296/2018, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central; de către dl avocat Sergiu Guțu, în dosarul nr. 1-128/2018, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Florești, și de către dl avocat Vitalie Tihon, în dosarul nr. 1-1360/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

 

5. Se admite excepția de neconstituționalitate a textului „Acțiunile prevăzute la alin. (1), soldate cu urmări grave” din articolul 335 alin. (11) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Vitalie Șleahtițki, în dosarul nr. 1-689/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central.

 

6. Se admite sesizarea dlui Vladimir Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la controlul constituționalității textului „soldate cu alte urmări grave” din articolul 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal.

 

7. Se declară neconstituționale:

- textul „soldate cu alte urmări grave” din articolul 189 alin. (3) lit. f) din Codul penal;

- textul „soldată cu urmări grave” din articolele 307 alin. (2) lit. c) și 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal;

- textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal;

- textul „alte urmări grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal;

- textul „acțiunile prevăzute la alin. (1), soldate cu urmări grave” din articolul 335 alin. (11) din Codul penal.

 

8. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

PREŞEDINTE                                                                     Vladimir ȚURCAN

 

Nr. 24. Chişinău, 17 octombrie 2019.

 

PCC-01/151g-24                                                               Chișinău, 17 octombrie 2019

 

Doamnei Zinaida Greceanîi,

Președinte al Parlamentului Republicii Moldova

 

ADRESĂ

 

Prin Hotărârea nr. 24 din 17 octombrie 2019, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale următoarele texte din Codul penal: „soldate cu alte urmări grave” din articolul 189 alin. (3), „soldată cu urmări grave” din articolele 307 alin. (2) lit. c) și 327 alin. (2) lit. c), „alte urmări grave” din articolul 329 alin. (2) lit. b), „acțiunile prevăzute la alin.(1), soldate cu urmări grave” din articolul 335 alin. (11).

 

Curtea a reținut că nu există repere fixe în legea penală care ar defini noțiunea de „urmări grave” utilizată în articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal. De asemenea, legea nu stabilește niciun criteriu material care să cuantifice „gravitatea” urmării prejudiciabile. De altfel, calificarea urmărilor infracțiunii ca fiind „urmări grave” are implicații majore în privința agravării răspunderii penale a făptuitorului.

 

Totuși, Curtea a menționat că, deși a constatat neconstituționalitatea noțiunii de „urmări grave” conținută de articolele menționate, acest fapt nu împiedică Parlamentul să-i precizeze întinderea şi conținutul, astfel încât să asigure o protecție adecvată valorilor sociale ocrotite de legea penală.

 

Sub acest aspect, Curtea a constatat că prin Legea nr. 277 din 18 decembrie 2008, Parlamentul a exclus sintagma „urmări grave” din textul unor articole din Codul penal și a substituit-o cu texte clare și previzibile. De exemplu, noțiunea de „urmări grave” de la articolul 215 din Codul penal [răspândirea bolilor epidemice] a fost substituită cu următorul text: vătămarea gravă sau medie a sănătății sau cu decesul persoanei. Modificări similare au intervenit și în textul articolului 197 alin. (2) din Codul penal [distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor]. În Nota informativă la proiectul Legii în discuție, autorii acesteia au susținut că menținerea în Codul penal a noțiunii de „urmări grave” contravine principiului legalității și previzibilității legii penale. De asemenea, s-a menționat că era necesară stabilirea exhaustivă a urmărilor grave care pot surveni ca urmare a comiterii unei infracțiuni. Curtea nu a putut constata niciun motiv pertinent cu privire la modificarea de către Parlament doar a acestor articole, pentru că raționamentele indicate în Nota informativă erau valabile pentru toate articolele din Codul penal care cuprindeau noțiunea de „urmări grave”.

 

Prin Adresa anexată la Hotărârea nr. 22 din 1 octombrie 2018, Curtea i-a semnalat Parlamentului că noțiunea de „urmări grave” se regăsește în mai multe articole ale Codului penal și a sugerat modificarea normelor penale în discuție, în conformitate cu principiul legalității incriminării. Până în prezent, această Adresă nu a fost pusă în executare.

 

De asemenea, prin Hotărârea nr. 24 din 17 octombrie 2019, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal. Curtea a menționat că noțiunea de „interes public” este abstractă și nu asigură identificarea entității căreia îi sunt cauzate daunele în proporţii mari [așa cum prevede articolul 329 alin. (1) din Codul penal], adică victima infracțiunii. În afară de aceasta, Curtea a reținut că expresia „daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal protejează toate eventualele victime ale faptei de neglijență în serviciu, avându-se în vedere că persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat (a se vedea articolul 173 din Codul civil). Astfel, rezultă în mod rezonabil că eventualele daune materiale cauzate intereselor publice s-ar putea regăsi în categoria daunelor cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice de drept public, care gestionează un domeniu de interes public. În consecință, Curtea a constatat că textul „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal complică descrierea infracțiunii de neglijență în serviciu, fiind o sursă de incertitudine juridică.

 

Așadar, dată fiind omisiunea Parlamentului de a remedia aceste aspecte care perpetuează o stare de neconstituționalitate, precum și frecvența sesizărilor relative la această problemă, Curtea atrage atenția Parlamentului în privința necesității aducerii normelor penale în corespundere cu raționamentele expuse în hotărârea menționată.

 

În conformitate cu prevederile articolelor 281 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 79 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege.

 

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                        Vladmir ȚURCAN

We have changed here the formatation. To be safe, here the link to the source = original text:

https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=118717&lang=ro