HOTĂRĂŞTE:

1. În cazul constatării circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în legătură cu demisia avizul Curţii Constituţionale comportă caracter consultativ.

2. Dacă în cererea de demisie Preşedintele Republicii Moldova indică data şi ora încetării exercitării atribuţiilor sale, avizul Curţii Constituţionale va avea un caracter consultativ a priori şi va fi pronunţat înainte de declararea de către Parlament a vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. În cazul în care în cererea de demisie Preşedintele Republicii Moldova nu concretizează data şi ora încetării exercitării atribuţiilor sale, după declararea de către Parlament a vacanţei funcţiei de Preşedinte, Curtea Constituţională, printr-un aviz consultativ posterior, va constata lipsa sau prezenţa unor vicii în procedura de instituire a interimatului funcţiei.

3. Pentru asigurarea continuităţii puterii în stat, interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova survine din momentul declarării vacanţei funcţiei şi este exercitat de către Preşedintele Parlamentului sau, în ordine, de către Primul-ministru.

4. Funcţia de Preşedinte interimar al Republicii Moldova (exercitată de Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministru) este o funcţie provizorie şi nu este necesar ca Preşedintele interimar să corespundă cerinţelor speciale prevăzute pentru candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

5. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

H O T Ă R Î R E

privind interpretarea dispoziţiilor art.90 alin.(1) şi alin.(2), art.91 şi art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţia Republicii Moldova

nr. 18 din 27.10.2009

Monitorul Oficial nr.160-161/20 din 06.11.2009

* * *

În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa:

Elena SAFALERU – judecător, preşedintele şedinţei Alina IANUCENCO – judecător

Victor PUŞCAŞ – judecător-raportor

Petru RAILEAN – judecător

Valeria ŞTERBEŢ – judecător

grefier – Aliona Balaban, cu participarea reprezentantului autorului sesizării, Serghei Sîrbu, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art.90 alin.(1) şi alin.(2), art.91 şi art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţia Republicii Moldova.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, depusă la 15 septembrie 2009, în conformitate cu art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 17 septembrie 2009 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea a solicitat puncte de vedere catedrei de drept constituţional şi drept administrativ a USM, Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Consiliului ştiinţific-consultativ de pe lîngă Curtea Constituţională.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor, argumentele reprezentantului autorului sesizării, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

1. La 11 septembrie 2009 Preşedintele Republicii Moldova a prezentat Parlamentului cererea de demisie. La aceeaşi dată Parlamentul a luat act de cererea de demisie, a declarat vacantă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a adoptat hotărîrea privind asigurarea interimatului acestei funcţii de către Preşedintele Parlamentului.

În sesizarea depusă la Curtea Constituţională fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a solicitat interpretarea art.90 alin.(1) şi alin.(2), art.91 şi art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie pentru elucidarea următoarelor aspecte:

1. Este obligatoriu sau consultativ avizul Curţii Constituţionale privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul demisiei?

2. Care este consecutivitatea acţiunilor Parlamentului şi ale Curţii Constituţionale în cazul demisiei Preşedintelui Republicii Moldova şi survenirii interimatului funcţiei de Preşedinte?

3. Din care moment survine interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova şi cine trebuie să exercite atribuţiile şefului statului după declararea vacanţei funcţiei pînă la instituirea interimatului?

4. Preşedintele interimar trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art.78 alin.(2) din Constituţie?

În cuprinsul sesizării fracţiunea şi-a expus punctul de vedere asupra prevederilor referitoare la demisia Preşedintelui Republicii Moldova, apariţia vacanţei şi asigurarea interimatului funcţiei, raportîndu-le la cazul concret din 11 septembrie 2009.

2. Examinînd problemele abordate în sesizare, Curtea menţionează că determinarea sensului exact al dispoziţiilor constituţionale ţine de competenţa exclusivă a autorităţii de jurisdicţie constituţională, hotărîrea căreia este obligatorie pe întreg teritoriul Republicii Moldova, şi are scopul de a soluţiona divergenţele juridice şi politice apărute în legătură cu perceperea şi aplicarea normelor Constituţiei, folosind toate metodele de interpretare legală: gramaticală, logică, istorică, teleologică şi sistematică în ansamblu.

Pentru a da o soluţie la problemele abordate, Curtea va analiza normele constituţionale sesizate în coroborare cu art.77, 80, 81, 86, 87, 88, 89 şi 92 din Constituţie, precum şi cu hotărîrile sale anterioare1.

1. M.O., 1996, nr.4, art.56
M.O., 2000, nr.53, art.19 M.O.,
2000, nr.163-165, art.47 M.O.,
2009, nr.149, art.17

Potrivit art.90 din Constituţie, în caz de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova intervine vacanţa funcţiei. Parlamentul se pronunţă asupra cererii de demisie, anunţă vacanţa funcţiei şi, după cum prevede art.91 din Constituţie, asigură interimatul funcţiei de Preşedinte.

În interpretarea acestor prevederi, Curtea consideră necesar a elucida sensul unor noţiuni aplicabile institutului Preşedintelui Republicii Moldova, cum ar fi demisia, vacanţa funcţiei, interimatul funcţiei ş.a.

Demisia Preşedintelui Republicii Moldova este o cerere scrisă, depusă în Parlament, prin care Preşedintele se retrage din funcţia deţinută. Demisia şefului statului se califică drept circumstanţe voluntare şi subiective, apărute din proprie iniţiativă.

Referitor la demisie, legislaţia Republicii Moldova2 prevede în unele cazuri că după depunerea cererii de demisie angajatul este obligat să-şi îndeplinească obligaţiile pînă la acceptarea demisiei de către angajator sau pînă la expirarea termenului prevăzut de lege, în alte cazuri termenul încetării relaţiilor contractuale de muncă se stabileşte prin realizarea unui compromis între angajator şi angajat.

2. M.O., 2003, nr.159-162, art.648
M.O., 2008, nr.230-232 , art.840
M.O., 2009, nr.55-56, art.155

Demisia Preşedintelui Republicii Moldova este un caz special şi implică raporturi triunghiulare: Preşedinte, Parlament şi Curtea Constituţională. Aceste raporturi sînt dictate de cîteva circumstanţe.

a) Prima circumstanţă. Conţinutul cererii de demisie. Cererea de demisie trebuie să asigure continuitatea exercitării atribuţiilor. Pentru acest motiv în cerere se indică data încetării exercitării atribuţiilor de Preşedinte şi transmiterea acestora altei persoane oficiale prevăzute de Constituţie.

b) A doua circumstanţă. Cererea de demisie este necesar să fie depusă în astfel de termene, încît Curtea Constituţională să poată pronunţa avizul pînă la declararea vacanţei funcţiei. Ar fi inacceptabil ca pînă la alegerea noului Preşedinte statul să nu fie condus de nici o persoană oficială.

c) A treia circumstanţă. Asigurarea continuităţii puterii. Pentru a elucida acest aspect este important a analiza atribuţiile Preşedintelui. Preşedintele este şeful statului şi exercită un şir de funcţii: de reprezentare, de garant al Constituţiei şi de mediere. Atribuţiile Preşedintelui pot fi divizate în atribuţii curente şi extraordinare, ultimele ţinînd de declararea mobilizării parţiale sau generale, a stării de război etc. Fiind comandantul suprem al forţelor armate, Preşedintele aplică în activitatea sa cadrul legal al apărării naţionale format din Constituţia Republicii Moldova, Concepţia securităţii naţionale, Doctrina militară a Republicii Moldova şi un şir de legi organice. Potrivit Doctrinei militare a Republicii Moldova, scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asigurarea securităţii militare a poporului şi statului, prevenirea războaielor şi conflictelor militare prin mijloace de drept internaţional. Activitatea de asigurare a securităţii militare a poporului este o activitate continuă, care nu admite intermitenţe. Astfel, avînd în vedere multitudinea atribuţiilor Preşedintelui Republicii Moldova, puterea politică, care, potrivit conceptului suveranităţii naţionale, aparţine poporului, se exercită permanent, fără întrerupere, deoarece puterea are un caracter unitar, inalienabil şi indivizibil. Pornind de la acest raţionament, conducerea statului este o activitate neîntreruptă, chiar dacă în unele situaţii atribuţiile de asigurare a funcţionării normale a mecanismelor statului pot trece de la Preşedintele statului la alte persoane oficiale: Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministru.

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova este perioada de timp care începe din momentul încetării mandatului Preşedintelui pînă la alegerea noului Preşedinte.

Referitor la cazul concret, care a determinat sesizarea, Curtea remarcă faptul că Preşedintele Republicii Moldova a prezentat cererea de demisie la 11 septembrie 2009, în ultima zi de lucru a săptămînii. Prezentarea demisiei din funcţia de Preşedinte fără specificarea termenului încetării atribuţiilor are drept consecinţă declararea vacanţei funcţiei.

Interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. Interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova este o situaţie sau o perioadă de timp, în care Preşedintele Parlamentului sau, după caz, Primul-ministru exercită provizoriu funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pînă la alegerea, în corespundere cu art.78, art.79 şi art.90 din Constituţie, a noului şef de stat. Avînd în vedere faptul că nu

poate exista un vid de putere, interimatul se asigură imediat după ce este declarată vacantă funcţia de Preşedinte.

Avizul Curţii Constituţionale

Noţiunea de aviz se defineşte ca o opinie, o apreciere competentă dată de Curtea Constituţională asupra unei probleme aflate în dezbatere în cadrul organului emitent.

Curtea Constituţională observă că în art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie se operează cu termenul constată, spre deosebire de lit.d) şi e) ale aceluiaşi articol, în care se utilizează cuvîntul confirmă. Termenul “constată” semnifică stabilirea situaţiei sau stării unui lucru, existenţei unui fapt, a unui adevăr etc. Potrivit art.63 al Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională se pronunţă asupra circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova prin aviz, şi nu prin hotărîre. Dacă Parlamentul, în exercitarea atribuţiei sale exclusive, declară vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, atunci se aplică prezumţia de legalitate a interimatului acestei funcţii pînă la proba contrară, ceea ce ar însemna că doar în cazul în care va constata vicii în procedura instituirii interimatului funcţiei Curtea Constituţională va menţiona acest fapt în aviz.

Astfel, avizul Curţii Constituţionale, indiferent de faptul că este pronunţat pînă la declararea vacanţei funcţiei sau după declararea vacanţei funcţiei în baza demisiei, comportă caracter consultativ.

4. Preşedintele Republicii Moldova se alege de către Parlament pentru un mandat de 4 ani. Potrivit Constituţiei, poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

Curtea relevă că pentru Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministru Constituţia nu prevede astfel de cerinţe. Potrivit Constituţiei, în calitate de Preşedinte al Parlamentului poate fi ales orice deputat, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, care la momentul respectiv corespunde cerinţelor reglementate de legislaţia electorală şi legislaţia privind organizarea şi funcţionarea Parlamentului Republicii Moldova. Candidatura pentru funcţia de Prim-ministru este desemnată de către Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare.

Avînd în vedere faptul că funcţia de Preşedinte interimar al Republicii Moldova este o funcţie provizorie, cerinţele pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova şi asigurarea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova sînt diferite. Afirmaţia este susţinută şi de faptul că funcţia de Preşedinte interimar poate fi deţinută, în ordine, fie de Preşedintele Parlamentului, fie de Primul-ministru. În cazul săvîrşirii unor fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele interimar poate fi demis din funcţie.

Pentru considerentele expuse, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.b) şi art.70 alin.(2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. În cazul constatării circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în legătură cu demisia avizul Curţii Constituţionale comportă caracter consultativ.

2. Dacă în cererea de demisie Preşedintele Republicii Moldova indică data şi ora încetării exercitării atribuţiilor sale, avizul Curţii Constituţionale va avea un caracter consultativ a priori şi va fi pronunţat înainte de declararea de către Parlament a vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova. În cazul în care în cererea de demisie Preşedintele Republicii Moldova nu concretizează data şi ora încetării exercitării atribuţiilor sale, după declararea de către Parlament a vacanţei funcţiei de Preşedinte, Curtea Constituţională, printr-un aviz consultativ posterior, va constata lipsa sau prezenţa unor vicii în procedura de instituire a interimatului funcţiei.

3. Pentru asigurarea continuităţii puterii în stat, interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova survine din momentul declarării vacanţei funcţiei şi este exercitat de către Preşedintele Parlamentului sau, în ordine, de către Primul-ministru.

4. Funcţia de Preşedinte interimar al Republicii Moldova (exercitată de Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministru) este o funcţie provizorie şi nu este necesar ca Preşedintele interimar să corespundă cerinţelor speciale prevăzute pentru candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

5. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI                                                                       Elena SAFALERU

Chişinău, 27 octombrie 2009. Nr.18.