H O T Ă R Ă Ş T E :

1. În sensul dispoziţiilor alineatului (5) al articolului 78 din Constituţie, şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul ori de cîte ori nu este ales Preşedintele Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de Constituţie.

2. Dispoziţiile articolului 78 din Constituţie se aplică integral şi în cazul Parlamentului învestit în cadrul alegerilor anticipate, dacă precedentul Parlament a fost dizolvat în legătură cu nealegerea şefului statului.

3. În sensul dispoziţiilor alineatului (6) al articolului 78 din Constituţie, Parlamentul este în drept să dezvolte în Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova un mecanism adecvat referitor la alegerile repetate, cu condiţia respectării principiilor constituţionale.

Avînd în vedere principiul supremaţiei Constituţiei, Parlamentul nu poate institui prin lege organică o altă majoritate pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova în cazul dizolvării multiple a Parlamentului cauzată de eşuarea alegerii Preşedintelui, prin care s-ar aduce atingere prevederilor alineatului (3) al articolului 78 din Constituţie.

4. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

H O T Ă R Î R E
pentru interpretarea prevederilor art.78
din Constituţia Republicii Moldova

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Dumitru PULBERE - preşedinte, judecător-raportor
Victor PUŞCAŞ - judecător
Petru RAILEAN - judecător
Elena SAFALERU - judecător
Valeria ŞTERBEŢ - judecător
Alexandru TĂNASE - judecător

grefier - Dina Musteaţa, cu participarea autorilor sesizării, Mihai Ghimpu, Tudor Deliu, deputaţi în Parlament, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, Ion Creangă, reprezentantului Parlamentului, Victor Popa, reprezentantului permanent al Guvernului la Curtea Constituţională, Oleg Efrim, conducîndu-se de prevederile art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.b) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art.78 din Constituţia Republicii Moldova.

Drept temei pentru examinarea cauzei a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Mihai Ghimpu, Tudor Deliu şi Raisa Apolschii, depusă la 6 aprilie 2011, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 6 iunie 2011 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor, argumentele expuse de participanţii la proces,

Curtea Constituţională

a c o n s t a t a t :

1. În sesizarea depusă la 6 aprilie 2011 se solicită interpretarea prevederilor cuprinse în art.78 din Constituţie prin elucidarea următoarelor aspecte:

- poate fi dizolvat Parlamentul repetat pentru acelaşi motiv: nealegerea Preşedintelui Republicii Moldova?

- se aplică repetat procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova prevăzută în art.78 din Constituţie după alegerea anticipată a noului Parlament, precedentul fiind dizolvat în legătură cu imposibilitatea alegerii şefului statului ?

- poate dezvolta Parlamentul prin lege organică un mecanism care ar instituţionaliza o procedură ce ar asigura alegerea şefului statului şi nu ar admite dizolvarea repetată a Parlamentului?

Drept temei pentru sesizare, după cum rezultă din conţinutul acesteia, a servit imposibilitatea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova în condiţiile stipulate de art.78 din Constituţie, cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi. Autorii consideră că soluţia acestei probleme, care este de ordin politico-juridic, poate fi identificată prin interpretarea prevederilor constituţionale ale art.78.

Autorii solicită ca în procesul interpretării prevederilor constituţionale ale art.78 să se ia în consideraţie următoarele:

Circumstanţele pe care se întemeiază sesizarea sînt generate de modificările operate în art.78 din Constituţie prin Legea nr.1115 din 5 iulie 2000, proiectul căreia, avizat de Curtea Constituţională, prevedea alegerea Preşedintelui Republicii Moldova cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, prin amendamentele deputaţilor acest prag însă a fost ridicat la 3/5.

Imposibilitatea formării majorităţii parlamentare necesare pentru alegerea Preşedintelui Republicii a creat o situaţie cînd funcţia de Preşedinte interimar poate fi exercitată nelimitat, făcînd posibilă dizolvarea repetată a Parlamentului.

2. Art. 134 din Constituţie consacră statutul Curţii Constituţionale, desemnînd-o ca unica autoritate de jurisdicţie constituţională, independentă de orice altă autoritate publică, care se supune numai Constituţiei, avînd obligaţia de a garanta supremaţia ei prin atribuţiile statuate în art.135 alin.(1) din Constituţie.

Potrivit art.135 alin.(1) lit.b) din Legea Fundamentală, atribuţia de interpretare a Constituţiei aparţine exclusiv autorităţii de jurisdicţie constituţională şi rezidă în stabilirea voinţei autentice a legislatorului, a sensului exact şi deplin al normelor constituţionale şi a aplicării lor corecte în spaţiu şi în timp.

Curtea observă că dispoziţiile art.78 din Constituţie au fost interpretate sub diferite aspecte în jurisprudenţa sa anterioară statuată prin hotărîrile nr.39 din 04.12.2000, nr.43 din 14.12.2000, nr.45 din 18.12.2000, nr.4 din 26.12.2000, nr.5 din 16.03.2010.

Pentru aceste considerente în continuare Curtea se va referi doar la aspectele care nu au fost elucidate în hotărîrile sale anterioare în raport cu întrebările formulate în sesizare.

3. Interpretarea Constituţiei reprezintă unul din mijloacele prin care Curtea Constituţională garantează supremaţia Legii Supreme, asigurînd unitatea dintre litera şi spiritul ei.

Prin dispoziţiile art.1 alin.(3) Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Art.5 alin.(1) din Constituţie statuează că democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi totalitarismul.

Potrivit art.7, Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Prevederile Constituţiei se află într-o strînsă legătură logico-juridică, interpretarea sensului exact al dispoziţiilor constituţionale şi a aplicabilităţii lor urmează a fi exercitată cu respectarea principiului unităţii materiei constituţionale.

Curtea apreciază că problemele abordate în sesizare urmează a fi elucidate prin prisma principiilor de bază ale Legii Fundamentale, a prevederilor constituţionale cuprinse în art.72 alin.(2), art.85 alin.(3) şi alin.(4), art.90, precum şi a jurisprudenţei anterioare privind interpretarea art.78 din Constituţie.

4. Articolul 2 din Constituţie statuează că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Potrivit art.60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova. Odată cu învestirea sa Parlamentul are obligaţia de a forma organele statale pentru a asigura principiul separaţiei puterilor, consacrat de art.6 din Constituţie. Una din obligaţiile fundamentale ale Parlamentului constituie alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

Instituţia Preşedintelui Republicii Moldova este reglementată în capitolul V din Constituţie, alegerea Preşedintelui face obiectul art.78 din Constituţie, pe care capitolul îl include.

Curtea relevă că Legea Supremă stipulează mai multe circumstanţe care pot declanşa desfăşurarea alegerilor prezidenţiale (alin.(1)-(3) art.90).

Potrivit alin.(3) al art.78, este ales în funcţia de Preşedinte candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

Prevederile ce urmează ale alin.(3)-(4) art.78 descriu circumstanţele care condiţionează organizarea şi desfăşurarea turului doi de scrutin şi a alegerilor repetate: „Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate."

În acest context Curtea reţine că, indiferent de circumstanţele care au determinat desfăşurarea alegerilor parlamentare (expirarea mandatului sau dizolvarea), Parlamentul, intrînd în exerciţiul funcţiei, are obligaţia de a se subordona Constituţiei şi, pentru asigurarea continuităţii puterii prezidenţiale, de a desfăşura alegerea şefului statului în conformitate cu prevederile art.78 din Constituţie.

Prin urmare, dispoziţiile art.78 din Constituţie se aplică integral şi în cazul Parlamentului învestit în cadrul alegerilor anticipate, dacă precedentul Parlament a fost dizolvat în legătură cu nealegerea şefului statului.

În cazul eşuării alegerii Preşedintelui Republicii Moldova dizolvarea Parlamentului este iminentă, întrucît dispoziţiile alin.(5) al art.78 comportă caracter imperativ.

Anterior, în acelaşi sens, Curtea a statuat că art.78 alin.(5) din Constituţie prevede expres că Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul dacă Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales şi după alegerile repetate. Curtea a recunoscut drept circumstanţe care justifică dizolvarea Parlamentului neparticiparea la alegerea şefului statului a majorităţii parlamentare, care constituie 61 de deputaţi conform Constituţiei (Avizul nr.4 din 26.12.2010).

În Hotărîrea nr.45 din 18.12.2000 pentru interpretarea prevederilor alin.(3) şi alin.(5) ale art.78 din Constituţie Curtea Constituţională a arătat că art.78 alin.(5) prevede dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei pentru alegerea noului Parlament în cazul nealegerii şefului statului după desfăşurarea alegerilor repetate.

Referindu-se la dizolvarea Parlamentului, în Hotărîrea nr.5 din 16.03.2010 Curtea a reţinut că art.78 alin.(5) din Constituţie stipulează că, dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Această dispoziţie constituţională a fost preluată în art.10 alin.(2) din Legea organică cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.

Curtea a subliniat că prin dispoziţia cuprinsă în alin.(5) art.78 din Constituţie se urmăreşte asigurarea funcţionalităţii organelor constituţionale ale statului. Avînd în vedere principiul unităţii materiei constituţionale, obligaţia Preşedintelui în exerciţiu de a dizolva Parlamentul, conform prevederilor art.78 alin.(5) din Constituţie, este necesar a fi realizată cu respectarea prevederilor art.85 alin.(3) din Constituţie, potrivit căruia în cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Curtea a reţinut că din dispoziţiile art.78 alin.(5) din Constituţie, coroborate cu norma constituţională a art.85 alin.(3) şi cu prevederea art.10 alin.(3) din Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, rezultă cu certitudine că după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări a Parlamentului, dar nu mai devreme, Preşedintele în exerciţiu, în baza avizului Curţii Constituţionale privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, adoptat, la sesizare, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, are obligaţia de a emite decretul privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor anticipate în termenele prevăzute de art.76 alin.(3) din Codul electoral.

Soluţiile adoptate de Curtea Constituţională în hotărîrile enunţate mai sus, precum şi considerentele pe care s-au întemeiat, sînt valabile şi pentru prezenta cauză.

Astfel, Curtea subliniază că, în conformitate cu prevederile art.78 alin.(5) din Constituţie, Preşedintele este obligat să dizolve Parlamentul ori de cîte ori nu este ales Preşedintele Republicii Moldova, inclusiv în cazul Parlamentului învestit în cadrul alegerilor anticipate ca urmare a dizolvării Parlamentului precedent în legătură cu nealegerea şefului statului.

În contextul conţinutului sesizării referitor la exercitarea nelimitată a interimatului funcţiei de Preşedinte, Curtea relevă că Legea Supremă reglementează expres termenul în care Parlamentul are obligaţia de a organiza alegerea şefului statului în caz de vacanţă a funcţiei. Astfel, art.90 alin.(4) din Constituţie statuează că în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.

În Hotărîrea nr.2 din 08.02.2011 pentru interpretarea art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova Curtea a menţionat că „termenul privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale în cadrul perioadei de exercitare a interimatului funcţiei de Preşedinte ţine de procedura cu privire la alegerea Preşedintelui, Parlamentul, în conformitate cu alin.(6) art.78 din Constituţie, avînd deplină putere de a reglementa această problemă prin lege, respectînd principiile constituţionale."

În contextul acestor enunţuri Curtea reţine că nereglementarea de către Parlament a termenului de desfăşurare a alegerilor prezidenţiale în cadrul exercitării interimatului funcţiei de Preşedinte, inclusiv în cadrul interimatului succesiv, nu presupune nerealizarea de către Preşedinte a dispoziţiei constituţionale privind dizolvarea Parlamentului după un an de la ultima dizolvare în cazul în care nu este ales şeful statului.

Referitor la argumentul invocat în sesizare privind imposibilitatea formării majorităţii parlamentare necesare pentru alegerea Preşedintelui Republicii, care a şi determinat nedesfăşurarea procedurii de alegere a şefului statului, deputaţii fiind conştienţi că alegerile vor eşua, Curtea readuce în atenţia Parlamentului Avizul nr.4 din 26.12.2000, în care a apreciat că neparticiparea deputaţilor la alegerea şefului statului constituie nu numai o încălcare a art.84 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului, dar şi o încălcare a art.68 alin.(1) din Constituţie, care stipulează expres că în exercitarea mandatului deputaţii în Parlament trebuie să acţioneze numai în serviciul poporului.

Curtea a subliniat că dreptul constituţional al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul în asemenea circumstanţe reprezintă o modalitate de a reacţiona la obstrucţionarea alegerilor preşedinţiale repetate. În acest caz, şeful statului nu numai că este în drept să dizolve Parlamentul, dar, potrivit Legii Supreme, are obligaţia de a proceda astfel.

Astfel, Curtea relevă că, în sensul dispoziţiilor alineatului (5) al articolului 78 din Constituţie, şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul în condiţiile prevăzute de Constituţie ori de cîte ori nu este ales Preşedintele Republicii Moldova.

5. Constituţia are o valoare juridică superioară faţă de orice lege şi alte acte juridice (art.7). Poziţia dominantă a Legii Supreme nu are relevanţă numai în raport cu celelalte acte normative. În Constituţie îşi găseşte expresie voinţa superioară a poporului privind obiectivele şi mijloacele de exercitare a puterii politice.

Legea Supremă stabileşte principalele instrumente de guvernare, autorităţile care înfăptuiesc guvernarea şi raporturile între acestea, consacră drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale cetăţeneşti, reprezintă temeiul fundamental şi garanţia esenţială a ordinii de drept în stat. Activitatea organelor statale, a instituţiilor şi organizaţiilor, a funcţionarilor publici, a cetăţenilor, activitatea politică în general şi a unor forţe politice în special trebuie să se conformeze dispoziţiilor constituţionale.

Cu referire la dezvoltarea prin lege organică a unui mecanism privind instituţionalizarea unei proceduri ce ar asigura alegerea şefului statului şi nu ar admite dizolvarea repetată a Parlamentului, Curtea menţionează următoarele.

Importanţa şi rolul Constituţiei, ca aşezămînt suprem de drept în stat, impun o procedură riguroasă de adoptare, implicit, de revizuire a Constituţiei.

Titlul VI din Legea Supremă reglementează expres procedura de revizuire a Constituţiei, stabilind subiecţii cu drept de iniţiere a revizuirii, limitele revizuirii şi ordinea adoptării legii privind modificarea Constituţiei.

Reglementarea expresă a procedurii de revizuire şi completare a Constituţiei presupune evitarea intervenţiilor în normele constituţionale în funcţie de situaţie.

Alineatele (3) - (4) ale art.78 din Constituţie, supuse unei analize textuale, denotă că ele conţin atît prevederi de drept material (de substanţă), cît şi prevederi de drept procedural. Astfel, alin.(3) al art.78, potrivit căruia „este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi", stabileşte majoritatea necesară pentru alegerea şefului statului.

După conţinut, această prevedere este de substanţă, deoarece stipulează condiţia esenţială pentru validarea şefului statului, şi indiferent de etapele pe care le implică votarea propriu-zisă, reglementată de prevederile ulterioare, este obligatorie pentru Parlament.

Dispoziţia constituţională care consacră expres majoritatea necesară pentru alegerea Preşedintelui, fiind fundamentală pentru validarea alegerilor, nu poate fi ignorată în nici o situaţie. Respectarea acesteia este obligatorie şi în cazul survenirii unei situaţii noi (alegerile parlamentare desfăşurate în urma dizolvării Parlamentului din cauza eşuării alegerii Preşedintelui).

Dispoziţiile constituţionale ulterioare cuprinse în alin.(3)-(4) ale art.78, fiind de drept procedural, oferă soluţia în care poate fi realizată dispoziţia constituţională anterioară, fără a face distincţie între alegerile parlamentare ordinare sau anticipate şi circumstanţele care le-au cauzat. Prin urmare, cerinţa constituţională privind alegerea şefului statului cu 3/5 de voturi este executorie pentru orice Parlament, indiferent dacă a fost ales în cadrul scrutinului ordinar sau anticipat, şi nu depinde de numărul de etape pe care Parlamentul le parcurge, descrise în alin.(3)-(4), constituind un criteriu fundamental în vederea validării alegerilor.

Art.78 alin.(6) stipulează că procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

Curtea reiterează că pentru executarea dispoziţiilor art.78 alin.(6) din Constituţie, la 22 septembrie 2000 Parlamentul a adoptat Legea organică nr.1234-XIV „Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova".

În art.9 al Legii nr.1234 legislatorul a reglementat desfăşurarea alegerilor ordinare (turul întîi şi turul doi). Potrivit prevederilor art.10 al legii enunţate, alegerile repetate au loc în cel mult 30 de zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova. Legislatorul este în drept să dezvolte prin lege organică procedura şi etapele desfăşurării alegerilor repetate, modalitatea de desemnare a candidaţilor şi numărul lor, posibilitatea desemnării candidaţilor noi, reluarea alegerilor repetate ş.a.

Dispoziţiile legii organice însă trebuie să fie în strictă concordanţă cu principiile constituţionale, să nu aducă atingere dispoziţiei constituţionale de substanţă cuprinsă în alin.(3) art.78 din Constituţie, care prevede alegerea şefului statului cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi.

Pornind de la principiul supremaţiei Constituţiei, legiuitorul a stabilit o anumită ierarhie a actelor normative, în vîrful căreia a aşezat Legea Supremă, urmată de legile constituţionale, legile organice, legile ordinare (art.7, art.72 din Constituţie). Legile organice nu pot contrazice Constituţia. Prin urmare, este inadmisibil ca o lege organică să devieze de la prevederea constituţională de substanţă, care consacră majoritatea de 3/5 de voturi necesare pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

Avînd în vedere enunţurile anterioare, Curtea reţine că modificarea majorităţii necesare pentru alegerea Preşedintelui ţării se poate efectua doar prin lege constituţională, care trebuie să se încadreze în ordinea constituţională existentă, respectîndu-se procedura prevăzută de Titlul VI din Legea Supremă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.b), art.140 din Constituţie, conducîndu-se de prevederile art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 lit.b) şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ş T E :

1. În sensul dispoziţiilor alineatului (5) al articolului 78 din Constituţie, şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul ori de cîte ori nu este ales Preşedintele Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de Constituţie.

2. Dispoziţiile articolului 78 din Constituţie se aplică integral şi în cazul Parlamentului învestit în cadrul alegerilor anticipate, dacă precedentul Parlament a fost dizolvat în legătură cu nealegerea şefului statului.

3. În sensul dispoziţiilor alineatului (6) al articolului 78 din Constituţie, Parlamentul este în drept să dezvolte în Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova un mecanism adecvat referitor la alegerile repetate, cu condiţia respectării principiilor constituţionale.

Avînd în vedere principiul supremaţiei Constituţiei, Parlamentul nu poate institui prin lege organică o altă majoritate pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova în cazul dizolvării multiple a Parlamentului cauzată de eşuarea alegerii Preşedintelui, prin care s-ar aduce atingere prevederilor alineatului (3) al articolului 78 din Constituţie.

4. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Preşedinte                                                                                             Dumitru PULBERE
Chişinău,
20 septembrie 2011, nr.17
Dosarul nr.9b/2011