Supported by
CodMunc
Codul Muncii
CODUL MUNCII AL REPUBLICII MOLDOVA
Art.
100(1) Durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore.
(2) Pentru salariaţii în vîrstă de pînă la 16 ani, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi 5 ore.
(3) Pentru salariaţii în vîrstă de la 16 la 18 ani şi salariaţii care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi ore.
(4) Pentru invalizi, durata zilnică a timpului de muncă se stabileşte conform certificatului medical, în limitele duratei zilnice normale a timpului de muncă.
(5) Durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă.
(6) Pentru anumite genuri de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili, prin convenţie colectivă, o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore.
(7) Angajatorul poate stabili, cu acordul scris al salariatului, programe individualizate de muncă, cu un regim flexibil al timpului de muncă, dacă această posibilitate este prevăzută de regulamentul intern al unităţii sau de contractul colectiv ori de cel individual de muncă.
(8) La lucrările unde caracterul deosebit al muncii o impune, ziua de muncă poate fi segmentată, în modul prevăzut de lege, cu condiţia ca durata totală a timpului de muncă să nu fie mai mare decît durata zilnică normală a timpului de muncă.
(9) Durata zilei de muncă poate fi, de asemenea, împărţită în două segmente: o perioadă fixă, în care salariatul se află la locul de muncă şi o perioadă variabilă (mobilă), în care salariatul îşi alege orele de sosire şi plecare, cu respectarea duratei zilnice normale a timpului de muncă.
Art.
100(1) Durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore.
(2) Pentru salariaţii în vîrstă de pînă la 16 ani, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi 5 ore.
(3) Pentru salariaţii în vîrstă de la 16 la 18 ani şi salariaţii care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi 7 ore.
(4) Pentru persoanele cu dizabilităţi, durata zilnică a timpului de muncă se stabileşte conform certificatului medical, în limitele duratei zilnice normale a timpului de muncă.
(5) Durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă.
(6) Pentru anumite genuri de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili, prin convenţie colectivă, o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore.
(7) Angajatorul poate stabili, cu acordul scris al salariatului, programe individualizate de muncă, cu un regim flexibil al timpului de muncă, dacă această posibilitate este prevăzută de regulamentul intern al unităţii sau de contractul colectiv ori de cel individual de muncă.
(8) La lucrările unde caracterul deosebit al muncii o impune, ziua de muncă poate fi segmentată, în modul prevăzut de lege, cu condiţia ca durata totală a timpului de muncă să nu fie mai mare decît durata zilnică normală a timpului de muncă.
(9) Durata zilei de muncă poate fi, de asemenea, împărţită în două segmente: o perioadă fixă, în care salariatul se află la locul de muncă şi o perioadă variabilă (mobilă), în care salariatul îşi alege orele de sosire şi plecare, cu respectarea duratei zilnice normale a timpului de muncă.
Art.
IArt. XXIX. – Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 159–162, art. 648), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 8 alineatul (1), cuvîntul "handicap” se substituie cu cuvîntul „dizabilitate”.
2. La articolul 31 alineatul (2) litera e), cuvintele „a invalizilor” se substituie cu cuvintele „a persoanelor cu dizabilităţi”.
3. La articolul 62, litera f) va avea următorul cuprins:
„f) persoanele cu dizabilități;”.
4. La articolul 76 litera m), cuvintele „a gradului de invaliditate” se substituie cu cuvintele „a gradului de dizabilitate”.
5. La articolul 77 litera e), cuvintele „a copilului invalid” se substituie cu cuvintele „a copilului cu dizabilităţi”.
6. La articolul 85 alineatul (2), cuvintele „gradului de invaliditate” se substituie cu cuvintele „gradului de dizabilitate”, iar cuvintele „a copilului invalid” – cu cuvintele „a copilului cu dizabilităţi”.
7. La articolul 96 alineatul (4), textul „Pentru invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”.
8. La articolul 97 alineatul (1), cuvintele „copii invalizi” se substituie cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.
9. La articolul 100 alineatul (4), cuvintele „invalizi” se substituie cu cuvintele „persoanele cu dizabilităţi”.
10. La articolul 103 alineatul (6), textul „Invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”, iar cuvintele „copii invalizi” – cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.
11. La articolul 105 alineatul (2), textul „Invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”, iar cuvintele „copii invalizi” – cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.
12. La articolul 108 alineatul (4), cuvintele „copil invalid” se substituie cu cuvintele „copil cu dizabilităţi”.
13. La articolul 110 alineatul (4), textul „Invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”, iar cuvintele „copii invalizi” – cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.
14. La articolul 111 alineatul (4), textul „Invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”, iar cuvintele „copii invalizi” se substituie cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.
15. La articolul 116 alineatul (4), cuvintele „copil invalid” se substituie cu cuvintele „copil cu dizabilităţi”.
16. La articolul 120 alineatul (2), cuvintele „copil invalid” se substituie cu cuvintele „copil cu dizabilităţi”.
17. Articolul 121:
la alineatul (1), cuvîntul „nevăzătorii” se substituie cu cuvintele „persoanele cu dizabilităţi de vedere severe”;
la alineatul (4), cuvintele „copil invalid” se substituie cu cuvintele "copil cu dizabilităţi”.
18. La articolul 128 alineatul (2), cuvîntul „handicap” se substituie cu cuvîntul „dizabilitate”.
19. Articolul 183 alineatul (2):
la litera a), cuvintele "un invalid” se substituie cu cuvintele „o persoană cu dizabilităţi”;
la litera f), cuvintele „invalizii de război” se substituie cu cuvintele „persoanele cu dizabilităţi de pe urma războiului”;
la litera j), cuvîntul „invalizii” se substituie cu cuvintele „persoanele cu dizabilităţi”, iar cuvîntul „invalidităţii” – cu cuvîntul „dizabilităţii”.
20. La articolul 249 alineatul (2), textul „Invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”, iar cuvintele „copii invalizi” – cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.
21. La articolul 318 alineatul (2), textul „Invalizii de gradul I şi II” se substituie cu textul „Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate”, iar cuvintele „copii invalizi” se substituie cu cuvintele „copii cu dizabilităţi”.